- Casa din Home Alone a fost vândută chiar în preajma sărbătorilor
- Marcel Ciolacu explică zborurile private: „Am plătit din banii mei personali, nu din bani publici”
- Crăciunul: Istorie, Tradiții și Semnificații Profunde
- Nicușor Dan: „Să facem ce știm că trebuia făcut de 35 de ani”
- Atac masiv asupra Ucrainei în ziua de Crăciun
Cele mai noi spectacole ale Naționalului din Chișinău, pe scena TNB!
Turneul Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău, ajuns la cea de-a 5-a ediţie, continuă şi în acest an. Pentru început, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău vine cu două dintre cele mai recente premiere ale sale, una dintre acestea, Balamucul vesel va avea 3 premiere consecutive, la Chişinău (20 ianuarie), la Iaşi (24 ianuarie) şi la Bucureşti (28 ianuarie, TNB).
Primul spectacol care se va juca la Teatrul Naţional din Bucureşti, pe 27 ianuarie 2018, de la ora 19.00, la Sala Studio (TNB), este „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Alexandru Cozub, scenografia Iurie Matei.
Într-un orăşel şters, de provincie, Profesorul Miroiu îşi împarte viaţa între cărţi şi stele. În aşteptarea unei rarităţi editoriale care vine cu trenul, traiectoria terestră i se ciocneşte, în fapt de seară, cu cea a Monei, tânără vânătoare de inimi, fără bilet, dar cu mare dor de explorare. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste care, aidoma unei explozii cosmice, scutură din temelii universul micii urbe.
În distribuţie se regăsesc unii din cei mai cunoscuţi actori ai trupei: Ghenadie Gâlcă, Diana Decuseară, Petru Hadârcă, Petru Oistric, Olga Guţu-Cucu, Nicu Suveică, Draga-Dumitriţa Drumi, Victor Drumi, Alexandru Pleşca, Mihai Zubcu, Iurie Focşa.
Al doilea spectacol va avea loc în data de 28 ianuarie 2018, de la ora 19,00, la aceeaşi Sală Studio: „Balamucul vesel” de S.T. Burke, în regia lui Petru Hadârcă, costume create de Victoria Moldovanu şi aranjamentul muzical condus de Serghei Racenco şi Vadim Buinovschi.
Undeva, într-o cetate aflată de veacuri în calea răutăţilor, coajă de nucă săltată de valuri, se întâmplă lucruri ciudate şi aparent fără sens: viaţa părea cenuşie, mahmură, lipsită de minuni, majoritatea locuitorilor împăcându-se cu o asemenea stare de lucruri. Şi atunci, pe Conducătorul Revoltei Permanente, visându-se veşnic imuabil, înconjurat de un stol gălăgios de consilieri şi gardieni, îl trăsneşte ideea că pentru a câştiga şi mai mult iubirea maselor, e nevoie de mister, de un Erou sacrificabil… Împotriva legilor firii, Lupii se înfrăţesc cu Mieii, Caprele şi Verzele joacă ţonţoroiul. Din peisaj nu lipseşte Securitatea care, după nărav, dar şi la sugestia sfetnicilor de peste câteva hotare, fură ideea „nobilă”, distribuind în rolurile centrale propriii actori silitori să-şi ia mai departe solda, dijma, tainul…